Histoire d’amour. Impossible

Mergea de multă vreme. Urca, apoi cobora. Traversa păduri. Şi jungle. Se rătăcea, pierdea cărarea, orbecăia în întuneric o vreme. Apoi găsea din nou drumul spre lumină. Cădea. Se ridica. Mergea încet, șchiopătînd. Sau alerga pînă îşi pierdea respiraţia. Cu picioarele zdrelite, cu mîinile sîngerînde îşi continua drumul. I se întîmpla să îi placă un loc şi atunci îşi făcea acolo culcuş. După o vreme însă, simţea furnicături în toată fiinţa şi ştia că sosise momentul să o ia din nou din loc.
Read the rest of this entry »

Întîlnirea

Se găsea într-o încăpere simplă, albă, nemobilată. O uşă înaltă şi grea se contura pe unul din pereţi. O privi, îi atinse clanţa şi atunci îşi aminti că mai fusese acolo. Nu simţea pentru prima oară acea curiozitate amestecată cu nelinişte, declanşate de atingerea metalului rece.
O deschise şi se trezi într-o noua odaie: aproape identică, poate puţin mai mică, dar la fel de austeră. împinse uşa, fără să se aştepte la ceva anume. mintea îi lucra cu febrilitate. Ar fi vrut să-şi amintească detalii. Nu din ceea ce avea să urmeze, ci din ceea ce fusese deja.
Read the rest of this entry »

Tournesol

Era toamnă. Una din cele mai urîte din ultimii ani. Ploi multe, vînturi reci, ceață bogată.

Pe un cîmp gol, negru și cleios, o sămînță zgribulea, incercind să-și amintească cine e și de unde vine. Privea înspăimîntată în jurul ei, nereușind să ințeleagă nimic din peisajul tern si posomorît. Reuși să adoarmă într-un tîrziu, suspinînd, în timp ce înghițea o lacrimă inghețată pe obraz.

Read the rest of this entry »